joi, 21 martie 2013

Abuzul in familie sau “te rog spune tu cuvintele in locul meu” - actiune sustinuta de Jeni Grigorescu

Astazi va voi povesti despre prietena mea. O cheama R… O cunosc pe R. de cind aveam 14 ani. Imi este greu sa imi gasesc cuvintele si sa “sistematizez” mesajul pentru ca sint multe de spus despre ea: poate mult prea multe…

Ma gindesc ca cel mai bine ar fi sa lucrez pe etape si sa va impartasesc despre cum o cunosc eu pe ea si ce i s-a intimplat de-a lungul vietii. Ca sa nu ma lungesc prea mult acum (cuvintele refuza sa se lase scrise – ma gindesc ca este prea mult si pentru limbaj sa fie nevoit sa scrie despre asemenea marsavii), nu gasesc alta cale decit sa sumariez: o data stabilite jaloanele, voi putea vorbi in locul R.-ei pe capitole. R. imi spune cind nu mai poate: “te rog, spune tu cuvintele in locul meu”.

1. o cunosc pe R. in clasa a 8-a, cind ma mut la aceiasi scoala unde invata si ea;

2. facem liceul impreuna intr-un mod cu totutul si cu totul intimplator, mai mult “nimerim” in aceiasi clasa. Va urma o etapa frumoasa, in care prietenia noastra se cimenteaza: interese si aspiratii commune, povesti adolescentine

3. intre mine si R.se leaga o prietenie care dureaza pina astazi. La inceput, pina pe la 25 de ani, ne vedem aproape zilnic si ne petrecem majoritatea timpului liber impreuna. In timp, frecventa cu care petrecem acest timp se micsoreaza (familii, copii, facultati)

4. in jurul virstei de 25 de ani, R. se imbolnaveste: primul diagnostic, psihoza.

5. R. absolva Universitatea Bucuresti – facultatea de Psihologie, Specializare Psihologie Clinica, o are pe A., fetita ei acum in virsa de 12 ani.

6. In timp, evolutia starii ei de sanatate se inrautateste progresiv, R. este diagnosticata cu schizofrenie.

7. Pastram legatura in continuare, insa sacadat, functie de ritmul impus de R. relatiei noastre si in principal ma contacteaza in momentele de criza.

8. Saptamina trecuta, dupa o pauza de aproximativ 4 luni, R. ma contacteaza din nou. Ne intilnim si, dupa 27 ani (da, ati citit correct: dupa douazeci si sapte de ani!!!!), pentru prima data, cu un effort supra-omenesc, R. imi povesteste ca a fost abuzata sexual, pe termen lung, repetat inca din copilarie – ghiciti va rog, cine este abuzatorul! Probabil ca va intrebati de ce vorbeste abia acum? Motivul este simplu: A. are 12 ani, si luna trecuta a avut prima menstruatie. Virsta A-ei, confirmarea biologica a maturitatii sexuale a fetitei ei, au produs in subconstientul R-ei niste racorduri care au determinat-o sa vorbeasca si implicit sa incerce sa o protejeze pe A. Nu cred ca A, este in pericol fizic acum insa este expusa emotional si psihologic la un tratament impropriu virstei sale.
De ce va spun toate acestea? Ce vreau de la voi? Am nevoie sa ma ajutati sau sa ma directionati, in cazul in care stiti:

• catre o organizatie serioasa, bataioasa, care sa se implice alaturi de mine in eforturile de a o ajuta pe R sa se delimiteze de mediul familial;

• am nevoie de un avocat bataios si motivat care sa se implice alaturi de mine in demersurile legale menite sa apere interesele R-ei si ale fetitiei ei – va fi greu;

• are nevoie de sustinere terapeutica pe termen lung;

• are nevoie de incredere, de prieteni, de oameni care sa nu o dezamageasca si care sa nu o abandoneze. Eu voi fi linga ea insa astazi, pe masura ce am inceput sa caut solutii, realizez cit de limitate sint optiunile si cit de putini cei care ar putea sa se implice intr-adevar.

Pe scurt, daca stiti organizatii sau persoane care au experienta si doresc pot sa se implice, am nevoie sa ii cunosc.

Va multumesc si ii promit R-ei ca nu doar eu voi “spune cuvintele in locul ei” ci voi mai gasi macar o persoana, o singura fiinta umana care sa ii stea alaturi. Este vorba despre cuvintele care pe ea o dor, o ranesc, o umilesc si o anuleaza in esenta ei de fiinta umana, este vorba despre cuvintele pe care R in loc sa le pronunte a ales sa se scindeze pe ea insasi, decit sa isi denunte abuzatorii. Pentru ca abuzurile ei au inceput de la persoanele care trebuiau sa o protejeze, sa aiba grija de integritatea ei fizica si emotionala, asa cum fiecare dintre noi face, pentru copii nostrii sau cum au facut parintii nostri pentru noi.


CONTACT:
jeni.grigorescu@cgsinc.ro


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu